Răzvan Florea a venit la Beijing cu gânduri mari. Speră să repete chiar performanța de la Olimpiada trecută, dar stă cu gândul și la băiețelul de opt luni care-l așteaptă acasă.
Răzvan, ai mai fost în China? Da, dar nu aici, la Beijing, ci la Shanghai, un oraș foarte occidental. Aici nu am apucat încă să ies în oraș. Cum trece timpul aici, în afara antrenamentelor? Păi, prin Satul Olimpic. Mai merg la magazine, mai intru pe net și mă uit pe ziare…
Ieri ai jucat baschet… Haha, da, am încins o partidă, că aveam liber, și ne-am mai relaxat și noi… Dar oricum, la antrenamente stau câte patru-cinci ore zilnic, plus transportul… Ții legătura cu cei de acasă? Da, mi-am și luat o cartelă de China și vorbesc des, chiar și cu băiețelul meu de opt luni…
La Atena ai avut familia lângă tine. Da, dar aici e mai greu, e și departe, este și cel mic, Oana, soția mea nu poate pleca de lângă el… Când am plecat tocmai îi ieșiseră doi dințișori, până mă întorc, poate îi vor mai ieși doi…
Ți-e dor de ei, nu? Da, dar mă uit zilnic pe laptop, am poze cu ei.
Ce ți-ai propus la Beijing? Vreau o finală olimpică, neapărat. Apoi, voi vedea…
Echipa ta, Farul… (râde) Da, știu, a învins, a pornit bine în prima etapă…
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER